| 1. |
Când regele David a ajuns la adânci bătrâneţe, îl acopereau cu haine, însă nu putea să se încălzească. |
| 2. |
Atunci slugile lui i-au zis: "Să se caute pentru domnul nostru rege
o fată tânără, care să stea înaintea regelui, să-l îngrijească şi să se
culce cu el, ca să se încălzească domnul nostru regele". |
| 3. |
Şi i-au căutat în toate ţinuturile lui Israel o fată frumoasă şi au găsit pe Abişag Sunamiteanca şi au adus-o la rege. |
| 4. |
Fata era foarte frumoasă, îngrijea pe rege şi-l servea; însă regele n-a cunoscut-o. |
| 5. |
Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a fălit şi a zis: "Eu am să fiu
rege". Şi Şi-a gătit care de război, călăreţi şi cincizeci de oameni
care să-i alerge înainte. |
| 6. |
Căci tatăl său niciodată nu-l oprise şi nu-i zisese: "Pentru ce
faci aceasta?" El însă mai era şi foarte frumos la chip şi născut după
Abesalom. |
| 7. |
Şi s-a înţeles cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu Abiatar preotul; şi aceştia ajutau pe Adonia. |
| 8. |
Iar preotul Ţadoc şi Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan,
Şimei, Rei şi vitejii lui David n-au fost de partea lui Adonia. |
| 9. |
Şi junghiind Adonia ai, boi şi viţei graşi la piatra Zohelet, cea
de la En-Roghel, a chemat pe taţi fraţii săi, fiii regelui, dimpreună cu
toţi bărbaţii lui Iuda, care erau în slujbă la rege. |
| 10. |
Iar pe proorocul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele lui, nu i-a chemat. |
| 11. |
Atunci Natan a grăit către Batşeba, mama lui Solomon, zicând:
"Auzit-ai tu că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege, iar domnul nostru
David nu ştie de aceasta? |
| 12. |
Acum, iată, iţi dau un sfat: Să-ţi scapi viaţa ta şi a fiului tău Solomon. |
| 13. |
Du-te şi intră la regele David şl-i spune: "Nu tu, oare, domnul meu
rage, te-ai jurat către roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege
după mine: şi va şedea pe tronul meu? Pentru ce dar Adonia s-a făcut
rege?" |
| 14. |
Şi iată, când tu încă vei vorbi acolo cu regele, voi intra şi eu în urma ta, voi adeveri şi voi întregi cuvintele tale", |
| 15. |
Deci a intrat Batşeba la rege în odaia unde odihnea. Şi iată regele era foarte bătrân şi Abişag Sunamiteanca îngrijea de el. |
| 16. |
Şi s-a plecat Batşeba şi s-a închinat regelui şi el a întrebat-o: "Ce voieşti?" |
| 17. |
Iar ea i-a spus: "Domnul meu rege, tu te-ai jurat pe Domnul
Dumnezeul tău câtre roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege după
mine şi va şedea pe tronul meu. |
| 18. |
Dar acum iată că Adonia s-a făcut rege şi tu, domnul meu rege, nu ştii nimic da aceasta. |
| 19. |
Acela a înjunghiat o mulţime de boi, viţei graşi şi oi; şi a poftit
pa toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, mai-marele
oştirii; iar pe Solomon, robul tău, nu l-a chemat. |
| 20. |
Însă tu eşti rege, domnul meu. Ochii tuturor Israeliţilor la tine
privesc, ca să le arăţi cine va şedea rege pe tronul domnului meu, după
el. |
| 21. |
Altfel, când domnul meu, regele, va răposa cu părinţii săi, voi fi învinuită eu şi fiul meu Solomon". |
| 22. |
Şi iată, când încă vorbea cu regele, a venit şi proorocul Natan. |
| 23. |
Şi i s-a spus regelui, zicând: "Iată Natan proorocul!" Şi a intrat
Natan la rege şi i s-a închinat regelui cu faţa până la pământ. |
| 24. |
Şi a zis Natan: "Domnul meu rege, ai spus tu oare: Adonia va fi rege şi va şedea pe tronul meu după mine? |
| 25. |
Pentru că el chiar astăzi a plecat Şi a junghiat o mulţime de boi,
viţei graşi şi oi; şi a poftit pe toţi fiii regelui, pe mai-marii
oştirii şi pe Abiatar preotul; şi, iată, ei mănâncă şi beau dinaintea
lui şi zic: "Trăiască regele Adonia!" |
| 26. |
Iar pe mine, robul tău, pe preotul Ţadoc, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a chemat. |
| 27. |
Şi dacă cu voia ta, domnul meu rege, s-a făcut lucrul acesta,
atunci pentru ce tu n-ai descoperit robului tău cine va şedea rege pe
tronul domnului meu, după el?" |
| 28. |
Dar regele David a răspuns şi a zis: "Chemaţi pe Batşeba la mine!" şi a intrat ea la rege şi a stat înaintea lui. |
| 29. |
Atunci regele s-a jurat şi a zis: "Viu este Domnul, Care mi-a scăpat sufletul meu de la orice necaz! |
| 30. |
Precum m-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel către tine,
zicând: "Solomon, fiul tău, va fi rege după mine, şi va şedea pe tronul
meu în locul meu, aşa voi face chiar astăzi!" |
| 31. |
Şi s-a plecat Batşeba cu fata până la pământ şi i s-a închinat
regelui şi i-a zis: "Să trăiască domnul meu, regele David, În veci!" |
| 32. |
Apoi a zis regele David: "Chemaţi la mine pe preotul Ţadoc, pe
proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!" Şi ei au intrat la
rege. |
| 33. |
Şi regele le-a spus: "Să luaţi pe slugile domnului vostru cu voi şi
să puneţi pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu şi să-l duceţi
până la Ghihon, |
| 34. |
Şi acolo să-l ungă preotul Ţadoc şi proorocul Natan de rege peste
Israel şi să sunaţi din trâmbiţă şi să ziceţi: "Să trăiască regele
Solomon!" |
| 35. |
Apoi să-l petreceţi înapoi, ca să vină şi să şadă pe tronul meu;
căci el va fi rege în locul meu şi lui i-am poruncit să fie conducătorul
lui Israel şi al lui Iuda". |
| 36. |
Şi a răspuns Benaia, fiul lui Iehoiada regelui şi i-a zis: "Amin!
Aşa să întărească Domnul Dumnezeul domnului meu, regele, cuvântul
acesta! |
| 37. |
Şi cum Domnul Dumnezeu a fost cu domnul meu, regele, aşa să fie el
şi cu Solomon şi să-i preamărească tronul lui mai mult decât tronul
domnului meu, regele David!" |
| 38. |
Şi aşa au plecat preotul Ţadoc, proorocul Natan, Benaia, fiul lui
Iehoiada, Cheretienii şi Peletienii şi au pus pe Solomon călare pe
catârul regelui David şi l-au dus până la Ghihon. |
| 39. |
Şi a luat preotul Ţadoc cornul cu untdelemn sfinţit din cort şi a
uns pe Solomon. Şi s-a sunat din trâmbiţe şi tot poporul a strigat:
"Trăiască regele Solomon! " |
| 40. |
Apoi tot poporul l-a petrecut pe Solomon şi i-a cântat din fluiere
şi bucurie mare era pe popor, încât şi pământul se zguduia de strigătele
lui. |
| 41. |
Atunci a auzit Adonia de aceasta şi toţi cei chemaţi ai lui, tocmai
când isprăviseră de mâncat; iar Ioab, auzind sunetul de trâmbiţe, a
zis: "Ce este acest zgomot de care răsună cetatea?" |
| 42. |
Şi pe când el încă vorbea, iată că a venit Ionatan, fiul preotului
Abiatar. Şi a zis Adonia: "Intră, căci tu eşti om cinstit şi aduci veste
bună!" |
| 43. |
Şi a răspuns Ionatan lui Adonia şi i-a zis: "Ba chiar veste rea; căci domnul nostru, regele David, a făcut rege pe Solomon. |
| 44. |
Şi a trimis regele cu el pe Ţadoc şi pe proorocul Natan, pe Benaia,
fiul lui Iehoiada, şi pe Cheretieni şi Peletieni şi l-au pus călare pe
catârul regelui. |
| 45. |
Şi l-au uns preotul Ţadoc şi proorocul Natan rege la Ghihon şi de
acolo s-au întors cu bucurie şi au pus în mişcare cetatea. Iată zgomotul
pe care-l auziţi". |
| 46. |
Şi a şezut Solomon pe tronul regatului. |
| 47. |
Şi slugile regelui au venit să-l binecuvânteze pe domnul nostru
regele David, zicând: "Să mărească Dumnezeul tău numele lui Solomon mai
mult decât numele tău şi să-i aducă tronul lui la mărire mai multă decât
tronul tău!" Şi s-a închinat regele în patul lui; |
| 48. |
Şi a zis regele aşa: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui
Israel, Care a făcut să fie astăzi din sămânţa mea un urmaş pe tronul
meu şi să văd cu ochii mei aceasta!" |
| 49. |
Atunci toii cei chemaţi, care erau cu Adonia, s-au spăimântat şi, sculându-se, s-au dus fiecare în drumul său. |
| 50. |
Iar Adonia, temându-se de Solomon, s-a sculat şi s-a dus şi s-a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului. |
| 51. |
Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: "Iată, Adonia s-a temut de
regele Solomon; căci iată, că se ţine cu mâinile de coarnele
jertfelnicului, zicând: Să-mi făgăduiască astăzi cu jurământ regele
Solomon că nu va omorî pe robul său cu sabia". |
| 52. |
Şi a zis Solomon: "Dacă el va fi om cinstit, nici un păr din capul
lui nu va cădea pe pământ; iar dacă va fi om viclean, va muri". |
| 53. |
Şi a trimis regele Solomon şi l-a adus de la jertfelnic cu de-a
sila; şi a venit şi s-a închinat regelui Solomon. Şi Solomon i-a zis:
"Du-te la casa ta!" |