|
1. |
Regele Solomon, în afară de fata lui Faraon, a iubit şi alte multe
femei străine: moabite, amonite, idumeiene, sidoniene, hetite şi
amoriene, |
|
2. |
Adică din acele popoare pentru care Domnul zisese fiilor lui
Israel: "Să nu vă duceri la ele, nici ele să nu vină la voi, ca să nu vă
întoarcă inima voastră spre dumnezeii lor". De acestea s-a lipit
Solomon cu dragoste. |
|
3. |
Şi a avut el şapte sute de femei şi trei sute de concubine; şi femeile i-au smintit inima lui. |
|
4. |
La timpul bătrâneţii lui Solomon, femeile lui i-au întors inima
spre alţi dumnezei şi inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul
Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său. |
|
5. |
Şi a început Solomon să slujească Astartei, zeiţa Sidonienilor, şi lui Moloh, idolul Amoniţilor. |
|
6. |
Astfel a făptuit Solomon lucruri neplăcute înaintea ochilor
Domnului şi nu a urmat cu stăruinţă după Domnul, cum urmase David, tatăl
lui. |
|
7. |
Atunci a zidit Solomon capiştea lui Chemoş, idolul Moabiţilor, pe
muntele din faţa Ierusalimului, şi capiştea lui Moloh, idolul
Amoniţilor. |
|
8. |
Tot aşa a făcut el pentru toate femeile sale străine, care tămâiau şi aduceau jertfe dumnezeilor lor. |
|
9. |
Atunci S-a mâniat Domnul pe Solomon, pentru că şi-a abătut inima
lui de la Domnul Dumnezeul lui Israel, Care de două ori i Se arătase, |
|
10. |
Şi-i poruncise chiar anume pentru aceasta, ca el să nu umble după
alţi dumnezei, ci să păzească şi să facă cele ce i-a poruncit Domnul
Dumnezeu; dar el n-a împlinit cele ce i-a poruncit Domnul Dumnezeu. |
|
11. |
Şi a zis Domnul lui Solomon: "Pentru că s-au făcut aceste lucruri
cu tine şi pentru că tu nu ai ţinut legământul şi rânduielile Mele pe
care ţi le-am poruncit, voi rupe regatul tău din mâna ta şi-l voi da
slujitorului tău; |
|
12. |
Însă nu voi face aceasta în zilele tale, pentru David, tatăl tău, ci din mâna fiului tău îl voi rupe. |
|
13. |
Şi nu tot regatul îl voi rupe: o seminţie o voi da fiului tău,
pentru David, robul Meu, şi pentru Ierusalimul pe care l-am ales". |
|
14. |
Şi a ridicat Domnul un vrăjmaş împotriva lui Solomon, pe Hadad Idumeul, viţă de rege din Edom. |
|
15. |
Căci pe când David era în Idumeea şi Ioab, mai-marele oştirii lui,
venise ca să îngroape pe cei ucişi şi a ucis pe toţi cei de parte
bărbătească din Idumeea, |
|
16. |
Pentru că şase luni a stat acolo Ioab şi toţi Israeliţii, stârpind pe toţi cei de parte bărbătească din Idumeea, |
|
17. |
Atunci acest Hadad a fugit în Egipt şi împreună cu el şi vreo
câţiva idumei, care fuseseră în slujba tatălui lui. Hadad era pe atunci
copil mic. |
|
18. |
Plecând din Madian, ei au venit la Paran şi au luat cu ei oameni din Paran şi au venit în Egipt la Faraon, regele Egiptului. |
|
19. |
Şi s-a dus Hadad la Faraon şi acesta i-a dat casă, i-a purtat grijă
de mâncare şi i-a dat şi pământ. În sfârşit, Hadad a găsit la Faraon
milă foarte mare, căci el i-a dat femeie pe sora femeii lui, pe sora
reginei Tafnes. |
|
20. |
Şi i-a născut sora Tafnesei fiu lui Hadad pe Ghenubat, pe care
Tafnes însuşi l-a crescut în casa lui Faraon. Şi a trăit Ghenubat în
casa lui Faraon la un loc cu fiii lui Faraon. |
|
21. |
Când Hadad a auzit că David a răposat cu părinţii lui şi că Ioab,
mai-marele oştirii a murit, atunci a zis lui Faraon: "Dă-mi drumul, că
vreau să plec în tara mea!" |
|
22. |
Şi i-a zis Faraon lui Hadad: "Ce lipseşte ţie aici la mine, de vrei
să pleci? Şi el a răspuns: "Nimic; însă aşa te rog, să-mi dai drumul!"
Şi s-a întors Hadad în ţara lui. |
|
23. |
Apoi a mai ridicat Dumnezeu împotriva lui Solomon încă un vrăjmaş,
pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise la Hadad-Ezer, regele din Ţoba. |
|
24. |
Acesta, după ce David a zdrobit pe Hadad-Ezer, adunându-şi oameni
împrejurul său, s-a făcut căpetenia unei bande de hoţi şi s-a dus la
Damasc şi a locuit acolo şi s-a făcut stăpân pe Damasc. |
|
25. |
El a duşmănit pe Israel în toate zilele lui Solomon şi, afară de
răul ce-l pricinuia Hadad acestuia din urmă, Rezon totdeauna a adus
vătămare lui Israel şi s-a făcut rege în Siria. |
|
26. |
Asemenea şi Ieroboam, fiul lui Nabat, Efremiteanul din Ţereda, pe a
cărui mamă văduvă o chema Ţerua, şi care era roaba lui Solomon, a
ridicat mâna împotriva regelui. |
|
27. |
Şi iată împrejurarea în care el şi-a ridicat mâna împotriva
regelui: Pe când Solomon zidea Milo şi repara stricăciunile de la
cetatea lui David, tatăl său, |
|
28. |
Se afla acolo şi Ieroboam, om tare în putere. Solomon, băgând de
seamă că acest om tânăr ştie să facă treabă, l-a pus dregător peste
lucrătorii de corvoadă din casa lui Iosif. |
|
29. |
În acel timp i s-a întâmplat lui Ieroboam să iasă din Ierusalim şi
l-a întâlnit în drum proorocul Ahia din Şilo, care avea pe el o haină
nouă. În câmp erau numai ei amândoi. |
|
30. |
Şi a luat Ahia de pe el haina cea nouă, a rupt-o în douăsprezece bucăţi |
|
31. |
Şi a zis lui Ieroboam: "Ia-ţi pentru tine zece bucăţi căci aşa
grăieşte Domnul Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu rup regatul din mâna lui
Solomon şi-ţi dau ţie zece seminţii, |
|
32. |
Iar două seminţii îi vor rămâne lui, pentru robul Meu David şi
pentru cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o dintre toate seminţiile
lui Israel. |
|
33. |
Şi aceasta o fac, pentru că ei M-au părăsit şi au început să se
închine Astartei, zeiţa Sidonienilor, lui Chemoş, dumnezeul Moabiţilor,
şi lui Moloh, dumnezeul fiilor Amoniţilor, şi n-au umblat în căile Mele,
ca să facă cele plăcute înaintea ochilor Mei şi să păzească rânduielile
Mele şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. |
|
34. |
Tot regatul nu din mâna lui îl iau, căci îl las pe el să fie stăpân
în toate zilele vieţii lui, pentru David, robul Meu, pe care l-am ales
şi care a păzit poruncile şi rânduielile Mele; |
|
35. |
Ci din mâna fiului lui voi lua regatul şi-ţi voi da din el ţie zece seminţii; |
|
36. |
Iar fiului lui îi voi da două seminţii, pentru ca să fie şi pentru
David, robul Meu, în toate zilele, o lumină înaintea fetei Mele, în
cetatea Ierusalimului pe care am ales-o pentru petrecerea numelui Meu
acolo. |
|
37. |
Şi pe tine te voi alege şi vei domni peste tot ce-ţi doreşte sufletul tău şi vei fi rege peste Israel. |
|
38. |
Şi dacă tu vei păzi tot ce-ţi poruncesc şi vei umbla în căile Mele
şi vei face cele plăcute înaintea ochilor Mei ca să păzeşti rânduielile
Mele şi poruncile Mele, cum a făcut David, robul Meu, atunci Eu voi fi
cu tine şi-ii voi zidi casă tare, cum am zidit lui David şi îţi voi da
Israelul; |
|
39. |
Şi voi umili neamul lui David pentru aceasta, însă nu pentru totdeauna". |
|
40. |
De aceea Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam; dar Ieroboam s-a
sculat şi a fugit în Egipt, la Şişac, regele Egiptului, şi a trăit în
Egipt până la moartea lui Solomon. |
|
41. |
Iar celelalte fapte ale lui Solomon de la sfârşit şi tot ce el a
mai făcut şi toată înţelepciunea lui sunt scrise în cartea faptelor lui
Solomon. |
|
42. |
Timpul domniei lui Solomon în Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani. |
|
43. |
Şi a adormit cu părinţii lui şi a fost înmormântat Solomon la un
loc cu părinţii lui, în cetatea lui David, tatăl său; iar în locul lui
în Ierusalim s-a făcut rege Roboam, fiul său. |