Capitolul 3
| 1. | Şi pruncul Samuel slujea Domnului sub povaţa preotului Eli. În zilele acelea cuvântul Domnului era rar şi nici vedeniile nu erau dese. |
| 2. | Şi iată în vremea aceea, când Eli stătea culcat la locul său şi ochii lui începuseră a se închide şi nu mai putea să vadă; |
| 3. | Când sfeşnicul Domnului nu se stinsese încă şi Samuel era culcat în cortul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu, |
| 4. | A strigat Domnul către Samuel: "Samuele, Samuele!" Iar el a răspuns: " Iată-mă! " |
| 5. | Şi a alergat la Eli şi a zis: "Iată-mă! La ce m-ai chemat?" Acela însă a răspuns: "Nu te-am chemat. Du-te şi te culcă!" Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat. |
| 6. | Iar Domnul a strigat a doua oară pe Samuel: "Samuele, Samuele!" şi acesta s-a sculat şi a venit iar la Eli şi a zis: "Iată-mă! De ce m-ai chemat?" şi acela i-a zis: "Nu te-am chemat, fiul meu! Du-te înapoi şi te culcă!" |
| 7. | Samuel nu cunoştea atunci glasul Domnului şi cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. |
| 8. | Dar Domnul a strigat pe Samuel şi a treia oară. Şi s-a sculat acesta şi a venit la Eli şi a zis: "Iată-mă! La ce m-ai chemat?" Atunci a înţeles Eli că Domnul cheamă pe copil. |
| 9. | Şi a zis Eli către Samuel: "Du-te înapoi şi te culcă şi când Cel ce te cheamă te va mai chema, tu să zici: "Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!" Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat la locul său. |
| 10. | Şi a venit Domnul şi a stat şi a strigat ca întâia şi ca a doua oară: "Samuele, Samuele!" Iar Samuel a zis: "Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!" |
| 11. | A zis Domnul către Samuel: "Iată, am să fac în Israel un lucru, încât cine va auzi de el, aceluia îi vor ţiui amândouă urechile. |
| 12. | În ziua aceea voi face cu Eli toate câte am spus despre casa lui; toate le voi începe şi le voi sfârşi. |
| 13. | Eu i-am spus că am să pedepsesc casa lui pe veci pentru vina pe care el a ştiut-o, şi anume că fiii fac nelegiuiri, dar nu i-a înfrânat. |
| 13. | După aceea a adormit Samuel până dimineaţa, s-a sculat de noapte şi a deschis uşile casei Domnului. Dar Samuel s-a temut să spună lui Eli vedenia aceasta. |
| 14. | De aceea mă jur casei lui Eli că vina casei lui Eli nu se va şterge, nici prin jertfe, nici prin prinoase de pâine în veci". |
| 16. | Eli însă a chemat pe Samuel şi a zis: "Fiul meu Samuel! " Iar acesta a răspuns: "Iată-mă!" |
| 17. | A zis Eli: "Ce ţi s-a spus? Să nu ascunzi de mine! Dumnezeu să se poarte cu tine cu toată asprimea, dacă tu vei ascunde ceva de mine din toate câte ţi s-au spus!" |
| 18. | Şi i-a spus Samuel tot şi n-a ascuns nimic de el. Atunci Eli a zis: "El este Domnul; facă dar ce va binevoi!" |
| 19. | Şi a crescut Samuel şi Domnul a fost cu el şi n-a rămas neîmplinit nici unul din cuvintele Lui. |
| 20. | Atunci a aflat tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, că Samuel s-a învrednicit să fie prooroc al Domnului. |
| 21. | Şi a urmat Domnul a Se arăta în Şilo după ce Se arătase lui Samuel
acolo prin cuvântul Său. Şi s-au încredinţat toţi în tot Israelul, de la
o margine până la cealaltă margine a ţării, că Samuel este proorocul
Domnului. Iar Eli a ajuns foarte bătrân, şi feciorii lui stăruiau pe
calea lor înaintea Domnului. capitolul 1 capitolul 18 capitolul 2 capitolul 19 capitolul 3 capitolul 20 capitolul 4 capitolul 21 capitolul 5 capitolul 22 capitolul 6 capitolul 23 capitolul 7 capitolul 24 capitolul 8 capitolul 25 capitolul 9 capitolul 26 capitolul 10 capitolul 27 capitolul 11 capitolul 28 capitolul 12 capitolul 29 capitolul 13 capitolul 30 capitolul 14 capitolul 31 capitolul 15 capitolul 16 capitolul 17 |