Capitolul 24
| 1. | Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: |
| 2. | "Porunceşte fiilor lui Israel să-ii aducă untdelemn de măsline, curat şi limpede, pentru candele, ca să ardă sfeşnicul necontenit, |
| 3. | Înaintea perdelei din cortul adunării, şi-l va aprinde Aaron şi fiii lui înaintea Domnului, ca să ardă totdeauna, de seara până dimineaţa. Acesta este aşezământ veşnic în neamul vostru. |
| 4. | Candelele să le pună în sfeşnicul cel de aur curat de dinaintea Domnului, ca să ardă sfeşnicul de seara până dimineaţa. |
| 5. | Să luaţi făină de grâu bună şi să faceţi din ea douăsprezece pâini; fiecare pâine să fie de două zecimi de efă. |
| 6. | Şi să le puneţi pe două rânduri, câte şase pâini în rând, pe masa cea de aur curat de dinaintea Domnului; |
| 7. | Pe fiecare rând să pui tămâie curată şi sare, şi vor fi acestea, pe lângă pâini, jertfă de pomenire înaintea Domnului. |
| 8. | În ziua odihnei să se pună acestea necontenit înaintea Domnului din partea fiilor lui Israel; acesta este legământ veşnic. |
| 9. | Ele vor fi ale lui Aaron şi ale fiilor săi, care le vor mânca în locul cel sfânt, că acestea sunt sfinţenie mare pentru ei din jertfele Domnului: acesta este aşezământ veşnic". |
| 10. | În vremea aceea, fiul unei israelite, născut între israeliţi dintr-un egiptean, a ieşit la fiii lui Israel şi s-a sfădit în tabără cu un israelit. |
| 11. | Şi fiul israelitei, hulind numele Domnului şi grăindu-l de rău, a fost adus la Moise, iar numele mamei lui era Şelomit, fata lui Dibri, din neamul lui Dan. |
| 12. | Acela a fost pus sub strajă, ca să-l judece după porunca Domnului. |
| 13. | Atunci a grăit Domnul cu Moise şi a zis: |
| 14. | "Scoate pe hulitor afară din tabără şi toţi cei ce au auzit să-şi pună mâinile lor pe capul lui, iar toată obştea să-l ucidă cu pietre. |
| 15. | Apoi fiitor lui Israel să le spui: Omul care va huli pe Dumnezeu îşi va agonisi păcat. |
| 16. | Hulitorul numelui Domnului să fie omorât neapărat; toată obştea să-l ucidă cu pietre. Sau străinul, sau băştinaşul, de va huli numele Domnului, să fie omorât. |
| 17. | De va lovi cineva un om şi va muri, acela să fie omorât. |
| 18. | De va lovi cineva dobitoc şi va muri, acela să dea dobitoc pentru dobitoc. |
| 19. | De va pricinui cineva vătămare aproapelui său, aceluia să i se facă ceea ce a făcut el altuia: |
| 20. | Frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; cum a făcut el vătămare altui om, aşa să i se facă şi lui. |
| 21. | Cel ce va ucide dobitoc să dea altul; iar cel ce va ucide om să fie omorât. |
| 22. | Aceeaşi judecată să aveţi şi pentru străin şi pentru băştinaş, că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru". |
| 23. | Şi după ce Moise a spus acestea fiilor lui Israel şi au făcut fiii
lui Israel cum poruncise Domnul lui Moise, au scos pe hulitor afară din
tabără şi l-au ucis cu pietre. capitolul 1 capitolul 18 capitolul 2 capitolul 19 capitolul 3 capitolul 20 capitolul 4 capitolul 21 capitolul 5 capitolul 22 capitolul 6 capitolul 23 capitolul 7 capitolul 24 capitolul 8 capitolul 25 capitolul 9 capitolul 26 capitolul 10 capitolul 27 capitolul 11 capitolul 12 capitolul 13 capitolul 14 capitolul 15 capitolul 16 capitolul 17 |